vineri, 25 ianuarie 2013

Poveste tristă



Simt că se petrece ceva neobişnuit. De nu te-ai mai feri atît şi m-ai lăsa să mă apropii! In sfîrşit… Crezi că m-ai păcălit, te-ai aşezat în aşa fel încît singurul punct de contact cu mine să fie pe suprafaţa piciorului tău drept; te gîndeşti că, suferind cum e în urma injecţiei, nu o să-mi spună nimic. Habar n-ai însă cît de tare îmi amplifică energia dorinţa de a afla ce se întîmplă cu tine. Te fereşti încă, dar mă laşi să te ating, totuşi.